01/12/16

6 castele și conace de vânzare lângă București. Ce prețuri au aceste domenii de vis





O mulțime de proprietăți cu puternică încărcătură istorică din apropierea Capitalei sunt scoase la vânzare.

În acest articol, prezentăm castele și conace scoase la vânzare pe o arie de maxim 120 de kilometri în jurul Bucureștiului.

Conacul Brătianu de la Florica

Superba clădire se află în orașul argeșean Ștefănești, la 8 kilometri față de Piteși și 115 kilometri față de București. Prețul de pornire este de 2 milioane de euro, iar estimarea celor de la Artmark Historical Estate este că această proprietate se va vinde cu 2,5-3 milioane de euro.

Conacul este unul dintre cele mai frumoase domenii boierești din România, fiind numit în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, Florica. Construcția conacului a început în 1858, iar acesta este, de fapt, căminul celei mai importante familii de oameni politici români. Familia Brătianu a dat țării trei miniști, dintre care primii doi - Ion și Ionel Brătianu - au avut rolul decisive în construcția României moderne, primul fiind implicat direct în cucerirea independenței țării, iar cel de-al doilea, în Unirea din 1918 și reformele ce au urmat acestui moment istoric.

„Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească”, mărturisea Ion Brătianu în 1887.

Conacul are 40 de camere și 14 băi și este compus din demisol, parter, două etaje și mansardă. Suprafața construită este de 2324 metri pătrați, iar terenul din jurul conacului măsoară 3 hectare. Pe 2,56 hectare se află un parc dendrologic, la realizarea căruia o mare contribuție având chiar Eliza Brătianu, a doua soție a lui Ionel Brătianu.

Palatul Crissoveloni

Palatul se află chiar în București, în sectorul 1, pe strada General Constantin Budișteanu, numărul 15. Clădirea se află foarte aproape de Calea Victoriei, într-o zonă boemă din inima Capitalei. Prețul de pornire este de 3 milioane de euro, iar casa Artmark Historical Estate este de părere că se va vinde pentru o sumă cuprinsă între 3 și 3,5 milioane de euro.

Printre clădirile din apropierea palatului Crissoveloni se numără catedrala Sfântul Iosif, Palatul Știrbei, Muzeul Colecțiilor, Ateneul Român și Muzeul Națională de Artă al României.

Palatul a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, la comanda marilor bancheri de origine greacă Crissoveloni, în stil eclectic de influență franceză. La începutul secolului al XX-lea, acesta a fost vândut familiei Cantacuzino.

Clădirea are 75 de camere și șase băi și se întinde pe 2.220 de metri pătrați.

Castelul Dărăscu din Viforâta

Castelul, aflat la 5 kilometri de Târgoviște și la 84 de kilometri de București, se află în satul dâmbovițean Viforâta. Prețul de pornire este de 260.000 de euro, iar casa de licitații se așteaptă la o valoare a vânzării cuprinsă între 350.000 și 375.000 de euro.

Construcția are 11 camere și a fost ridicată între 1890 și 1910. Suprafața construită este de 549 de metri pătrați, iar terenul pe care se află castelul măsoară 4.450 de metri pătrați.

Castelul Dărăscu-Enigărescu a fost construit pe culmea nord-vestică a dealurilor Târgoviștei, pe drumul de acces spre Mânăstirea Viforâta, fiind finalizat la comanda familiei Dărăscu în 1910, la peste 20 de ani de la inițierea construcției. Cu o istorie încețoșată, proprietatea avea să scape de naționalizare, chiar dacă a activat la un moment dat drept sediu al C.A.P-ului local, intrând în perioada 1975-1977 în proprietatea lui Octav Enigărescu. Om de o vastă cultură, bariton, om de radio, actor, profesor de canto și director al Operei Bucureștene (1969-1971), Octav Enigărescu a apreciat imediat calitățile arhitecturale ale micului castel.

Dispusă pe o structură terasată, construcția se înalță pe două niveluri, prezentând totodată și o pivniță înaltă ce se desfășoară pe întreaga amprentă a clădirii. Punctul central al reședinței este indiscutabil forma turnului central, ce amintește de tipologia donjonul medieval, structura camerelor fiind astfel influențată de forma circulară. Clădirea avea să fie consolidată de către familia Enigărescu, care se îngrijește de întreținerea castelului, întărind structura cu bârne de oțel, în cursul anului 1988.

Observatorul Astronomic și Crama domeniului Brătianu de la Florica

Observatorul se află în Ștefănești, oraș aflat la 8 kilometri de Pitești și la 115 kilometri de București. Prețul de pornire este de 300.000 de euro, iar Artmark Historical Estate estimează un preț de vânzare cuprins între 400.000 și 500.000 de euro.

Observatorul și crama, ridicate la începutul secolului XX, ocupă o suprafață de 1479 de metri. Cele două clădiri se vând împreună cu terenul de aproape jumătate de hectar pe care sunt amplasate.

Uzina-observator este ridicată într-un stil eclectic și funcțional, ea asigurând necesarul de electricitate pentru toate dependințele domeniului Brătianu de la Florica.

Crama a apărut tot ca o necesitate. Familia Brătianu avea afaceri extrem de prospere în viticultură: un document din 1888 arată că producția lui Ion C. Brătianu din acel an s-a ridicat la circa 30.000 de litri de vin. Băutura era vândută atât în țară, cât și în Franța.

”Palatul de Piatră” Udriște Năsturel, singurul monument de arhitectură civilă românească din secolul al XVII-lea ridicat în întregime din piatră

Proprietatea se află la 30 de kilometri de București, în satul giurgiuvean Herăști. Prețul de pornire este de 1,1 milioane de euro, iar prețul estimat pentru vânzare este de 1,5-1,8 milioane de euro.

Palatul este amplasat pe un platou din apropierea râului Argeș și a fost construit în secolul XVII la inițiativă boierului Udriște Năsturel, cărturar vestit în epocă şi cumnat al domnitorului Matei Basarab.

Suprafața terenului din jurul palatului este de 3,8 hectare, iar suprafața construită este de 680 de metri pătrați. Palatul are 7 camere și este alcătuit din subsol, parter și un etaj.

Conacul industriașului Bujoiu, în stil neoromânesc

Conacul se află în comuna ilfoveană Balotești, la 20 de kilometri de București. Prețul de pornire pentru proprietate este de 700.000 de euro, iar prețul estimat de vânzare este de 700.000-800.000 de euro.

Construcția, ridicată între 1910 și 1932, are 16 camere și este compusă din demisol, parter și mansardă. Suprafața construită este de 994 de metri pătrați, iar terenul ce înconjoară conacul măsoară 1,7 hectare.

Comandă a lui Ion Luca Niculescu, membru al unei familii liberale de comercianți și industriași bucureșteni, conacul era ridicat după planurile arhitectului Statie Ciortan, reprezentant important al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Construit de antepriza Peternelli, pe trei niveluri, conacul domina prin logiile frontale, dar mai ales prin turnul scării principale.

În 1926, conacul intra în posesia lui Ion Bujoiu (1894-1956). Bujoiu a fost inginer stagiar la Câmpina, la Soc. “Steaua Română”, unde a funcţionat până în 1922, când este numit director general al societății “Lupeni”, apoi la Soc. “Petroşani” (până în 1945). Din momentul intrării la Soc. “Petroşani” a început marea lui activitate de organizator. Cariera politică avea să îl propulseze în fruntea guvernării, succedându-se între 1937 și 1939 prin ministerul Industriei și Comerțului și cel al Economiei. A purtat o serie de funcții importante în domeniul industrial ca vicepreşedinte al UGIR (Uniunea Generală a Inginerilor din România), preşedinte al Asociaţiei industriilor metalurgice şi miniere sau membru în Consiliul Superior de Mine.

Conacul, după achiziționarea de către familia Ana Ștefănescu și Ion Bujoiu, a intra în jurul anului 1932 într-un proces de mo-dernizare și transformare. Logia cea mare de la nivelul inferior era închisă, ajungând la aspectul de astăzi, iar turnul central își modifica și el din configurația inițială, pierzând foișorul închis. Ultimul aport arhitectural adus împrejurimilor a fost realizat în 1943, când cei doi soți ctitoreau biserica din Preoțești.

Instaurarea regimului comunist avea să destrame viața lui Bujoiu, fiind condamnat într-un proces alături de Auschnitt, Gheorghe Manu, Horia Măcellariu sau Nicolae Pătraşcu la muncă silnică pe viață. Ion Bujoiu se stingea din viață în spitalul închisorii Văcărești, pe 20 mai 1956.

Dacă te interesează astfel de ştiri, te aşteptăm să te alături paginii noastre de Facebook, cu un Like mai jos:




Ultimele Anunțuri:

Vand Garsoniera confort 2

Vânzare Garsonieră

24000 €

Bucuresti-Ilfov, Bucuresti


Drumul Taberei Favorit, bloc stradal, metrou liber

Vânzare Apartament

57000 €

Bucuresti-Ilfov, Bucuresti


Vanzare apartament cu 2 camere Vitan - Rin Hotel

Vânzare Apartament

65000 €

2 Camere

Bucuresti-Ilfov, Bucuresti


Apartament Triplex Banu Manta 1 Mai

Vânzare Apartament

169000 €

Bucuresti-Ilfov, Bucuresti